Folllow the Rainbow

Folllow the Rainbow

marți, 25 decembrie 2007

Sa traiesti cum visezi!

Sa traiesti cum visezi mi-a urat cineva, candva. Mi s-a parut cea mai frumoasa si potrivita urare, pentru mine cel putin! Dar n-ar strica nimanui, cred!

2 in 1 sau nu:), Sarbatori magice, dragii mei "cititori"!

duminică, 23 decembrie 2007

Statement

M-am suparat!
Pe internet pot fi gasite diferite fotografii ale unui om.
Tot pe internet poate fi ascultata cel putin una dintre multele melodii cantate si inregistrate vreodata de un om, mai bine sau mai rau, mai cu talent sau fara.
Tot pe internet, cele doua elemente distincte(voce - imagine) pot fi preluate, combinate si asociate de oricine cu orice.
Omul acum sunt EU.
Pe internet si in afara lui, EU MA DEZIC TOTAL SI ACUZ orice astfel de ASOCIERE A IMAGINII SAU VOCII MELE cu orice tip de CAMPANIE pentru care nu mi-am dat acordul in prealabil...
Si chiar nu mi-am dat acordul pentru NIMIC!
Iar drepturile asupra melodiilor si imaginilor mele imi apartin exclusiv. Chiar nu e corect ca cineva sa se mai foloseasca de ele in vreun scop, oricare ar fi el! Le-as multumi foarte mult celor vizati daca m-ar intelege!

LATER EDIT: Multumesc celui care pana la urma a inteles si a sters "jucaria". Craciun fericit si lui!

sâmbătă, 22 decembrie 2007

Lista de Craciun si Pfuuu... 2 in 1

Desene animate(caruia nu-i stiu numele adevarat) mi-a trimis de mai multa vreme o leapsa. Mai potrivit decat acum nici n-ar fi sa-i si raspund, nu? Mi-e teama ca nu stiu sigur ce vreau sa scriu, insa...Adica nu am o lista in minte inca.
Pe de alta parte, Bogdan ar vrea sa caut, sa gasesc, sa enumer ce ma enerveza, ma agaseaza sau nu e propriu unui spirit curat al Craciunului... O sa incerc si asta, desi acum mi-e totul extrem de indiferent. Ce ziceti de abordarea asta? Mi-e indiferent!
De cativa ani deja, Craciunul vine 2 in 1... Cu bune si cu rele, cu traditii si modernitate, cu profunzime si mediocritate, cu reculegere si isterie, cu folos si fara utilitate, cu mult consum si cu multe economii, cu bogatie si conturi pe zero sau in minus....
Probabil de asta incepe sa-mi fie indiferent.

Amintiri din copilarie...

O alta leapsa, de la Adriana. Incerc sa-mi aduc aminte selectiv, sa le pun cat de cat cronologic, desi nu sunt sigura ca exact asa le-am si citit, si sa le astern ici pe cele mai importante, mai cunoscute si care mi se itesc mai iute in minte.
"Iarna pe ulita", "Fram, ursul polar", "Palatul de clestar", "Degetica", "Dumbrava minunata", "Nunta domniţei Ruxandra" - intre a asculta, a visa, a memora si a buchisi si intelege semnele alea invatate la scoala, pe care pana atunci doar mama mi le descifra, iar eu le traduceam intr-o imaginatie de bebe rasfatat...
"Coliba unchiului Tom", "Aventurile lui Tom Sawyer", "Aventurile lui Huckleberry Finn", "Copiii capitanului Grant" - carti care mi-au dat mare bataie de cap, pentru ca abia acum incepeam sa citesc cu adevarat.
"Alice in tara minunilor", "Calatoriile lui Gulliver" - doua carti pe care le-am studiat si inteles bineinteles altfel si cu adevarat, ulterior, la engleza, din liceu pana in facultate.
"Ciocoii vechi si noi" - e de prisos sa mai explic ceva
"Cei trei muschetari", "Dupa douazeci de ani", "Bel Ami", "Trei Inimi" - carti pe care nu mai stiu sigur daca le-am citit un pic cam prematur sau daca eram eu oricum mai precoce, dar sigur le-am inteles chiar si atunci:)
Si multe altele si printre altele...

Stop traficului de fiinte umane!

Petitia pentru stoparea traficului de fiinte umane
O leapsa primita de la Doina acum ceva vreme, dar ca si altele, neonorata pana azi. Promit sa recuperez ceea ce am tot amanat...

vineri, 14 decembrie 2007

Pentru asa ceva nu e tarziu niciodata. Adica: pe viata!

Sa ai motive sa gandesti frumos.
M-a provocat cu ceva timp in urma Vali.
In clipa asta, daca as vrea sa glumesc amar, as spune:
- pentru ca reflectorul spart aseara nu m-a lasat oarba sau handicapata in alt mod, pe viata;
- pentru ca, de curand, nu am ales pe cineva nepotrivit pe termen nedefinit sau chiar pe viata;
- pentru ca, desi unii oameni isi nedreptatesc prietenii, intelepciunea si logica sigur vor reface legatura dintre ei pe viata;

Si, pentru ca n-am chef sa glumesc, as spune:
- pentru ca aseara, cand a nins in Bucuresti, mi-am adus aminte cum mama, cand eram copil, ma lua din pat in brate si ma ducea la fereastra sa-mi arate o minune;
- pentru ca mai sunt pe lume oameni carora le place si isi gasesc ragazul si nevoia sa mearga vara la tara;
- pentru ca, de cate ori imi doresc, chiar nu s-a intamplat sa nu reusesc. Incetul cu incetul, pe viata.

Si... inca un motiv paradoxal de a "gandi frumos", dar la modul cel mai trist si ironic al sortii: pentru ca oricat am vrea si am intelege sa fim de dreapta, Romania de azi nu ne lasa sa nu ne ducem putin in stanga. Am inteles de ce prieteni foarte buni, declarati de dreapta, au fost surprinsi sa se gaseasca usor in stanga. Daca ar intelege si cei ce ne conduc si ne mai citesc din cand in cand bloggurile... Dar nu au cum, de ar fi, nu s-ar mai povesti:(
Povestiti-va totusi din cand in cand, naiv, de ce e pe lume frumos.

joi, 13 decembrie 2007

La multi ani, "B.P. Hasdeu"!



Liceul meu implineste 140 de ani...
Stiu ca pentru unii nu e tocmai asa, dar pentru mine scoala n-a fost niciodata vreo corvoada. Poate ca e adevarat cand se spune ca nu trebuie sa pierzi primii ani, sa ai baza, pentru ca apoi totul sa vina de la sine. Asa ca amintirile imi vor fi intotdeauna dragi, chiar si daca era sa raman intr-un semestru la chimie si cateodata mi-era frica de profa de franceza, istorie sau de profu' si profa de mate:)

Hasdeu-ul din Buzau este printre cele mai bune scoli din tara asta. Si doar onoarea de a fi fost acceptata acolo va ramane pentru totdeauna una dintre marile mele realizari. Am fost acolo din a-V-a pana in a-XII-a, unor colegi sau profesori nici nu le mai stiu numele, dar toti m-au influentat in sensul cel mai bun posibil - in afara de obiceiul cu fumatul(vinovatii se stiu, eu fiind prima:))
La 125 de ani am dansat, am cantat, am recitat. Intamplarile au avut loc pe trei scene diferite, din initiative diferite, una dintre ele exclusiv a catorva dintre noi, niste mucosi de clasa a-V-a:)

Acum voi fi doar oaspete. Si doar sa tac si sa privesc, si imi va fi de ajuns.

luni, 10 decembrie 2007

Buna dimineata!

Asa o fi? (traducerea ceruta:)

“It’s All About Love” (2003)
Regia: Thomas Vinterberg
Cu: Clare Danes e Joaquin Phoenix


Un film care spune totul despre ce suntem, unde mergem, ce vrem si ce ignoram sau habar nu avem… Si, poate, chiar nici nu e vorba de dragoste.



Aproape toti vor in ziua de azi sa faca bani, sa aiba profit si succes – ca intotdeauna, as zice – dar fara a privi inauntrul lor, fara ragaz si tihna, fara dorinta de a conserva si a pastra frumusetea, natura, valoarea sau sacrul. Omul modern nu se gandeste la niciuna dintre ele atunci cand vrea sa acumuleze.. Chiar si familia ramane o optiune suplimentara, care poate sa existe la un moment dat sau nu...Bucuriile, suferintele sunt surprinse in stiri si sunt intelese adesea ca simple fapte ale unui telejurnal. E ca si cum am merge pe o strada plina de cadavre catre propria noastra moarte, dar fara sa stim, sa constientizam, fara sa observam nimic in jurul si inauntrul nostru.
Iubirea e ultima si cea mai persecutata dintre sentimentele omenirii de azi. Mai putin importanta decat sexul sau succesul. Omul de azi a ajuns sa-si explice emotiile prin e-mail sau sms, sa povesteasca sau sa cunoasca viata lui si a prietenilor, vorbind la telefon. Interactiunea privirilor e din ce in ce mai rara, contemplarea cerului, a rasaritului sau apusului sunt insolite si considerate desuete... A visa, a zbura, a aspira, a transcede, cuvinte din ce in ce mai rare si mai putin intelese.... Eminescu a murit!?
Am vazut filmul asta... M-am uitat pentru ca mi se parea straniu. Nu intelegeam multe din elementele lui, dincolo de conflict si povestea de dragoste a protagonistilor. Am realizat ca omenirea si pamantul erau in haos si pe punctul de colaps. Dar mai mult decat atat, filmul arata o lume aproape de un dezastru atata in afara, cat si in interiorul ei, o lume care se stinge intr-un tablou grandios, sublim. Imaginile singure spun mai mult decat povestile filmului... O antiteza sinistra si ironica intre uratul omenirii si frumusetea Terrei chiar si in prag de catastrofa.
Cei doi stiu ca vor muri in inghetul global... Si totusi moartea nu li se pare o pedeapsa si nici o finalitate tragica. Poate pentru ca doar si pentru cateva clipe au regasit si au retrait ceea ce pierdusera : esenta...
Ideile mele despre lumea de azi s-au intalnit cu ale regizorului…Pe langa toate celelalte mesaje ale filmului, toate intr-o mare interdependenta, povestea de iubire frapeaza si se detaseaza… Poate pentru ca, intr-adevar, cel mai sigur, linistit si salvator loc de pe pamantul viu sau mort este in amintirile sau visele si sufletele noastre, in iubirea noastra?

vineri, 7 decembrie 2007

Fata, am baut o bere dimineata, iti dai seama, ma duc binedispusa la scoala.

La piticu, link spre mine... Ma duc si eu sa vaz ce e... Si vaz. Interesant. Citesc si eu comentariile. Si ma apuca rasul brusc atunci cand citesc comentariul urmator: "e normal ca fiecare generatie sa ti se para mai ciudata…dar nu asa depravata"
Dupa ce mor de ras, ma apuca sentimentul responsabilitatii. Noile generatii au o mare libertate de acces la informatie de orice fel, de oriunde si se manifesta, exprima la fel de liber sau libertin... Dar nu cred ca sunt mai depravati decat oricare dintre noi, in raport cu timpurile in care am crescut:)

Si, pana la urma, eu stau linistita. Pana unde credeti ca va scadea varsta la care isi vor da "pantalonii" jos? La gradinita si la cresa se presupune ca nu stiu sa citeasca, nu inteleg ce-i "aia"... si nici necesitati prea multe nu le provoaca hormonii...hahaha...Si nu se spune ca oricum cei mai importanti sunt cei sapte ani de acasa?
Depinde acum si care generatie o creste pe urmatoarea in astia sapte ani...:))

Iar ne tzurlim....

Bogdan ne ademeneste iar. Adicatelea zice el ca iar ne tzurlim...

marți, 4 decembrie 2007

Luati de cumparati! In tren!

Accelerat 1653, Bucuresti-Vatra Dornei. Eu, in tren, pt o ora si 45 minute. Am avut de ales produse dintr-o gama variata si foarte interesant combinata.

- reviste(vechi rau, clar)
- ceasuri, lantisoare, bratari (din care un ceas stricat, rupt, dezmembrat)
- ciocolata cu sosete:))
- telefoane mobile(no comment)
- cafea(in pahare de plastic, aburind, pe o tava dusa de un nenea)
- alte sosete, flausate(luati de pipaiti, domnu', e bune)
- apa(asta era chiar ok)

105 minute de drum, din care la fiecare aproximativ 15 minute - in medie - deschis usa compartimentului de cate un reprezentant al ambulantilor feroviari, de fiecare data altul.... Nu spun care le era etnicitatea in majoritate... Macar oamenii muncesc, din greu. Bine si asa...