Istanbul - doar cateva cuvinte

De departe cel mai impresionant: chemarea la rugaciune de catre muezini... De cateva ori pe zi, la ore fixe, chiar si la 4 a.m... Pentru cineva care n-a mai pus piciorul intr-o tara musulmana, a fost socant. Cum zicea Alina, parca se dadea alarma de razboi... Si sunt foarte multi credinciosi practicanti.
Vorba Sandei: or fi ei ingalati, pe alocuri inapoiati, dar se simte parfumul marilor imperii trecute... Nationalisti, zambitori, cu un aer care parca spune: stim ca esti impresionat, stim ca stii istorie, stim ca iti place aici...
Clar Turcia europeana cel putin e mai dezvoltata si mai moderna decat Romania si Bulgaria la un loc. Autostrazi, sosele, orase sau sate care nu ies dintr-o linie arhitecturala foarte bine ordonata si finisata. Centrul financiar al Stanbulului, impunator, sta deoparte, departe de a se contopi cu zonele vechi si de a le intina cumva povestea. Pe alocuri simti si un parfum de Romanie de la tara, ceva gen carpete de iuta, tocarie roasa de vreme si multe magazinase, tarabe si restaurante-fast-food-uri-bodegi care la noi s-ar traduce estetic si nu numai drept kitsch... Nu mi-a placut mancarea prea mult. Depinde si ce incerci. Dar tot nu mi-au placut combinatiile.
Daca esti fitzos sau iti da mana, ai restaurante de lux si occident suta la suta cel putin pe coasta milionarilor. Iar in dreptul ei, te poti scalda si in piscina din mijlocul stramtorii... Dar nu e cazul pt. muritorii de rand, fie ei crestini sau musulmani. Totusi, am amintit:)

Istanbulul parca nu se mai termina de o parte si de alta a Bosforului si pe tarmurile Marii Marmara... Doar 70 de km lungime:) si aproape 20 de milioane de locuitori (neoficial, zice-se). Intotdeauna m-am intrebat cum ar fi viata intr-o asemenea imensitate. Probabil raspunsul ar cuprinde musai "cateva ore bune petrecute pe drum de acasa, oriunde..." (Bucurestiul e mic copil) Cozi de kilometri, la ora de varf, sa poti traversa din partea europeana in cea asiatica pe unul dintre marile poduri peste Bosfor. Case cu cateva etaje, ingramadite pe langa strazi inguste, in serpentine, pe zeci de km patrati.
Nu m-au agresat negustorii si vanzatorii, asa cum am fost avertizata. De altfel, daca nu-i bagi in seama, te lasa in pace foarte repede. Nu-i gasesti oricum decat in zonele bazarelor si in partea turistica evidenta - care se vede si in filmuletul de mai sus: Moscheea albastra (Sultanahmet), Hagia Sophia, Topkapi (fara punct pe i, se citeste î)... Monika imi zicea ca ii place ca oamenii sa fie demni si nu suporta felul lor de a se ploconi sau de a te convinge, de a te ruga sa cumperi. Nici asta n-am prea observat, sincer, foarte mult. Spre deosebire insa de greci, turcii n-or sa te injure ca n-ai cumparat si nici nu vor incerca sa te pacaleasca.
Iar betivi pe strazi, mitocani, scandalagii, nesimtiti, n-o sa vedeti. Nici taximetristi care sa nu aiba marunt, din contra, iti dau restul pana la ultima lira. Cat despre dat locul in tramvai cuiva mai in varsta, la Bucuresti n-am mai vazut de mult gesturi din astea. La Stanbul s-au permutat oamenii in jurul nostru de cateva ori bune pe parcursul a doar catorva statii.
Croaziere pe Bosfor si spre insule, musai.
Privit in larg pe unul din podurile peste Cornul de aur sau oriunde pe stramtoare, neaparat.

Ah, toata Turcia are interzis la youtube si unora le plac manelele... Probabil e vorba de inflexiunile noastre vocale foarte elastice si mult mai acute decat ale lor:))
Au fost doar cateva cuvinte...