Folllow the Rainbow

Folllow the Rainbow

miercuri, 9 ianuarie 2008

Raspuns pentru Mihaela

Printre comentariile urarilor de sarbatori, am gasit unul al unei eleve din fostul meu liceu, pe numele ei Mihaela Gongu - aici, blogul ei/lor - ca sunt mai multi. Mihaela ma ruga deci sa raspund catorva intrebari. Sper ca le-am inteles corect si n-am omis prea multe:)

- Cum comunic pe blog, pe net?
In functie de audienta si de maiestria scriiturii, mai bine sau mai rau:)
Lasand gluma, net-ul pentru mine inseamna informatie si implicit un soi de comunicare. Cateodata e chiar comunicare/conversatie pura si directa, daca ma gandesc la indispensabilul de acum messenger. Prin internet poti comunica asadar bine-mersi si poti afla orice, chiar lucruri deloc benefice pentru unii... Asta e insa o problema intalnita de cand lumea, iar raportul cunostinte anterioare, constientizare si vointa de acumulare versus informatie disponibila, benefica sau nu, este poate acelasi tot de cand lumea.
Cand spuneam ca generatiile tinere sunt mai expuse, mai vulnerabile si chiar ridica mai multe probleme, nu acuzam neaparat abundenta informatiei si libertatilor si nici dreptul lor de a le avea, cat proasta lor administrare, ingurgitare sau supervizare. Iar vinovati sunt de la parinti si profesori, pana la "impricinati". Daca, de exemplu, scriu asa ceva pe blog, nu cred naiv ca voi revolutiona omenirea si nici nu stiu in ce masura mesajul meu are vreun efect si ajunge la foarte multi... Unii poate nici nu se incadreaza sau nu se regasesc in "pensee-urile" mele:) Pot fi sigura doar de faptul ca am aruncat idei...Si atat. Cateodata, chiar daca nu vrei, poti doar semnala ceva.

- Ca persoana publica nu depasesti neaparat mai usor barierele care ne separa de persoane necunoscute. Da, esti mai expus, mai des abordat si cautat de unii, din diferite motive. Comunicarea tine insa exclusiv de felul de a fi al fiecaruia dintre noi.
- Iar ca om de presa, cum ma considera unii, sunt de acord cu "navigarea" spre informatie si comunicarea ei in aproape orice circumstante, fara ca ele sa insemne insa "dezinformare" si "faradelege".

- Cat despre blog-ul asta, a fost facut intr-un moment de amuzament, dar si de nevoie. Imi era foarte dor sa scriu si aveam multe idei pe care nu mai apucam sa le spun nici prietenilor apropiati, daramite altora. Vreau sa amestec aici orice e interesant, frumos sau urat,
in masura in care nu-mi afecteaza munca, moralitatea si interesele, asa cum le percep eu pentru mine.

Dezamagiti sau nu, asta este o parte din adevarul meu...

7 comentarii:

Desene Animate spunea...

Delic dezamagiti , insa asteptarile noastre sunt poate mari. Cand spun asta ma refer la frecventa de aparitiei a post-urilor pe acest blog. Rar. Noi vrem des. Exista un echilibru?

Garfield spunea...

ma gandesc la o cafea buna... cu cat e mai tare, e de ajuns putina... asa ca, draga dalia... scrie cat si ce simti... ramanem treji de aroma si aburii celor scrise de tine... :)
ai grija de tine...

Laura Catuneanu spunea...

Daca scrii asa ceva pe blog e bine, chiar daca nu revoltutionezi omenirea:) E un pas si, cel mai important, te caracterizeaza. Votez si eu pentru mai multe scriituri pe blog. Pt ca ai ce spune, chiar daca nu se schimba Guvernul;)

Anonim spunea...

Draga Dalia (dupa cum vezi, profit de invitatie:) ),

Ieri noapte, 13-14 ianuarie, urmarindu-te cum prezentai stirile, ne gandeam cu speranta la mesajul pe care ni l-ai trimis ieri pe blogul nostru. Astazi, de dimineata, am descoperit raspunsul pe blogul tau. Ne-am bucurat foarte mult cu totii, dupa cum e usor de inteles.
Cred ca este corect sa iti spunem ce avem de gand (mai ales ca, asa cum am vazut pe blogul tau, unii abuzeaza de libertatea internetului). Noi analizam grupe de varsta intre 4-5 si 18-19 ani, dar cercetarea ne-a impins mereu sa depasim aceasta limita (si am facut-o foarte des).Dorim sa realizam un studiu despre tine - mai intai prezentarea ta (fost elev al Hasdeului, persoana publica, etc.), apoi prezentarea raspunsurilor tale, apoi comentariile noastre din perspectiva temelor concursului: intalnire(comunicare), frontiere(bariere), ideea de blog, etc.Te asiguram ca ideile tale vor fi reflectate corect si cu drag; de altfel, iti putem trimite cazul - totul final.
Doresc sa iti multumesc din toata inima in numele celor cinci oameni care lucram la proiect si care muncim zi de zi (si frecvent noaptea...) pentru a termina. Ai reactionat asa cum ne asteptam sa o faca o persoana al carei blog are motto-ul blogului tau.
Te imbratisam cu multa afectiune!
Mihaela

Desene Animate spunea...

@ LAura
ia vezi cu Guvernul ala :(
:))

nimenea pe lumea aceasta spunea...

simt ca mam indragostit de tine
nui asa ca shi tu simti acelash lucru?
deci cum iti dai oki peste cap cind ne reprezinti noo shtiri si brechin niuz noaptea late, dupa ce iai facut mari(pe oki adik)...nimenea nu reuseste cum reusesti tu. cit in ce priveste acea brosa minunata...in sfirsit,idea sint ca aceste amanunte ale detalilor ma face sa te privesc cu alti oki.respectiv inchisi.ca atuncea cind visez aievea si vad cu oki minti ce nimenea nu poate sa intrevada.te voi vota oriunde vei candida si pe oriunde vei mai cinta,electoral sau nu,sau cine stie...
ma scuzi ca nu stiu sa vorbesc vorbe.vorbe mari.vorba lui baiatul acela,vorbele tale ne tine trezi cu aroma si aburi care le scri.chiar daca ne aburesti,nui nicio problema,io tot te iubesc,caci ma plictisesc visand visari si numai suport sa mai fim despartiti si cind ma gandesc la tine ma gindesc cu gindul ca la o floare,mai egzagt la o floare din colt,un colt uitat de lume as putea adauga sau daK ar fiii sa aduc in conversatie copilarile noastre de cind eram mici cade fapt foiam sa fac o paralela echidistanta in spatiul minkovski cu colt alb.


Nu-mi presimţi tu nebunia când auzi
cum murmură viaţa-n mine...?

cu drag si stima,
dalover

Laura Catuneanu spunea...

@desene
pot sa rectific cu Cotroceniul?;) ca pt mine tot aia e:)