Folllow the Rainbow

Folllow the Rainbow

luni, 20 februarie 2017

A fost nevoie de...

Cand crezi ca stii ceva teoretic, abia dupa ce traiesti si intelegi situatia practic realizezi ca de fapt habar nu aveai ce inseamna...
Orice om, animal, situatie imi aduce un biletel de autocunoastere de la mine pentru sine...
A fost nevoie de o mare zbatere ca sa realizez ce inseamna sa te pierzi, sa nu te mai cunosti si sa iti fie teama, sa nu iti sustii punctele de vedere sau sa nu ai incredere in integritatea si fiinta ta si cum aceasta pierdere de sine poate duce la victimizare si invinovatire excesiva.
A fost nevoie de relatii intregi si mari iubiri neimplinite ca sa inteleg intr-un final cum pierderea de sine, nehotararea si victimizarea aduc agresivitate, cruzime si nedreptate in contextele propice.
A fost nevoie sa vad in altul agresivitate si judecata sa realizez ca la randul meu sunt agresiva si judec.
A fost nevoie sa imi fie reprosate lucruri pe nedrept ca sa inteleg ca cel care acuza are o mare nesiguranta si lipsa de incredere si o nevoie de control mult prea puternica... Sa inteleg si cum eu acuz uneori, iar, acuzand, ma acuz de fapt pe mine!
A fost nevoie sa vreau sa imi spun o parere sau o idee si sa nu fiu ascultata sau inteleasa, ca sa realizez ca oamenii pur si simplu nu asculta sau nu sunt atenti dintr-o suficienta sau dintr-o concentrare prea mare asupra propriilor idei sau persoane.
A fost nevoie sa ma deranjeze la altul teoretizarea excesiva a faptelor si intamplarilor ca sa realizez cum la randul meu teoretizez excesiv si gandesc prea mult.
A fost nevoie sa-l acuz pe celalalt de nehotarare ca sa realizez ca eram la fel de nehotarata.
A fost nevoie sa-mi intreb prieteni diferiti cum ma percep ca sa realizez ca fata de fiecare ma aratam si comportam diferit, dar la randul lor fiecare dintre ei proiecta asupra mea aspecte din el insusi(pe care le manifestau si ei sau de care se temeau mai mult)!
A fost nevoie sa fiu respinsa sau parasita ca sa stiu ca data viitoare sa-mi ascult intuitia si sa-mi mentin puterea si controlul asupra mea si a dorintelor mele.
Nu te invinovati si nu pica in rolul de victima, dar nici nu te supraestima si nu-ti aroga o suprematie care naste agresivitate si furie sau care duce la dominare si implicit la respingere din partea celorlalti! Incearca sa te vezi cu toate ale tale bune sau rele si sa mentii un echilibru al manifestarilor tale!
A fost nevoie sa plang si sa-mi fie teama ca mai apoi sa devin agresiva si in cele din urma sa-mi castig increderea, echilibrul si puterea din nou.
A fost nevoie sa devin agresiva si rece ca sa-mi regasesc natura lipicioasa si blanda pe care o ratacisem printre apucaturi rebele.
Cand revii la tine, la sursa si iubire, din extremele cele mai urate, cand il intelegi si pe celalalt, dar si lucrezi cu tine practic si te intelegi pe tine si reactiile tale in primul rand, abia atunci incepi sa te vindeci! A te vindeca asta care e acum propovaduit peste tot nu e altceva decat "a te schimba"... In bine. Mai ramane sa intelegi asta si sa si pui in practica noile modele si sa eviti sa le repeti pe cele vechi! :D
Este motivul pentru care multi nu au chef sa caute in ei, nici nu cer ajutorul unui psiholog sau spun ca ar fi degeaba. Caci este greu sa te uiti in oglinda si apoi sa lucrezi cu tine, sa schimbi obiceiuri, modele, comportamente si convingeri.
Dar si ce minunat este atunci cand ai spart toate oglinzile! Iar cei sapte ani de asa-zis ghinion se transforma intr-o reala binecuvantare si gratie!

Niciun comentariu: