frumos.... Gianna Nannini

Gianna Nannini - "Meravigliosa creatura"

Oceans and rivers I'll cross,
In your land you'll find me again
Thunderstorms and waterfalls I'll ride,
I'll fly through the lighting to earn you.

Wonderful creature, you're alone in this world.
Wonderful fear to have you by my side.
Shimmering eyes burn in my heart.
I love life! It's wonderful!

You are the sunshine of my life. Shine on me.
I want one thousand nights to caress you.
I'm hanging on your dreams, watching over you.
Don't wake up,
Don't wake up,
Not now!

Wonderful creature, you're alone in this world.
Wonderful fear to have you by my side.
Shimmering eyes, my words are quivering inside.
I love life! It's wonderful!

Wonderful creature, a slow kiss...
Wonderful fear to have you by my side.
Suddenly you plunge into heaven.
I love you to death and it's wonderful!

Cat de adevarat e ca...

adesea ii subapreciem, ii tratam cu indiferenta sau mare rautate, fara manusi si menajamente pe cei care ne iubesc si, culmea, pe care ii iubim cel mai mult???
Si, daca vreodata o facem constient si in interesul lor, de cele mai multe ori modul asta de comportament ne intra in sange si uitam sa ne mai debarasam de el. Merge si asa, ne suporta, ne inteleg. Ne mai trezim din cand in cand si gasim motive. Daca nu cu ei, atunci cu cine sa ne isterizam, pe cine sa ne descarcam? Cu cine sa fim NOI insine, fara masca ipocriziei? Doar ca si NOI asta e tot o forma fatarnica a propriului "eu".
Asa ca...iertare, iubitii mei prieteni. Va iert si eu pe voi!:-)

Hai sa ne jucam!

- Saru'mana, Oana e acasa? Iese in curte?
- Saru'mana, Monica a venit de la bunici? O lasati la joaca?
- Fata, hai sa ne jucam elastic.
- Nu, fata, nu ma joc. N-am chef. Hai sa facem o leapsa...
- Pai, cu cine?
- Nu stiu, noi trei, mai cautam pe careva.
- Io nu ma joc leapsa.
- Haaaaai, maaaaa!
- Nu, fata, io vreau sotron. Ati vazut ca Andrei n-a mai iesit afara?
- Esti obsedata! L-am vazut eu la scoala. S-a uitat la mine...
- Te dai mare!
- Bai, ati vazut ca ieri si-a facut si fatuca aia de la B parul ca mine???
Si asa mai departe...
Pentru cei care inca n-au inteles: cam asa ne jucam si noi unii cu altii, cu post-uri, comentarii, raspunsuri, chef de scris sau nu, obsesii, prietenii, antipatii.......

Hai sa ne jucam!

In Italia, din 24 august, in cinematografe. La noi?

La Roma, afise mari cu filmul lui Mungiu, in cadrul unor festivaluri de film. Aici: "Notti di Cinema a Piazza Vittorio". Ignorati data de pe foto, de fapt au fost facute ieri seara...:-)
Ma ajuta cineva? La noi, cand?

Sa fii credincios, cu motivatie

Am fost multi dintre noi crescuti de bunici sau parinti crestini, care la randul lor au fost crescuti de parinti si bunici crestini. Ni s-au transmis valorile, obiceiurile si spiritualitatea ortodoxe.
Imposibil sa nu avem in casa macar o icoana sfintita, sa nu ne facem o cruce cand trecem pe langa o biserica sau sa nu zicem un “Doamne ajuta” din cand in cand. De sarbatori mergem la biserica si nu uitam sa ne celebram numele de Sfinti… Doar ca la slujbe nu stam prea mult ca ne plictisim, iar povestile Sfintilor nu le cunoastem prea bine.
Asupra unora, care locuiesc in cladirile cu risc seismic ridicat, planeaza un soi de teama cotidiana ca nu cumva sa se “legene” pamantul mai tare… Iar, dintre “insemnatii” cu bulina rosie si nu numai, mai sunt cativa care isi fac vreo rugaciune seara, la culcare..
Dar, sa fim sinceri, fara vreun motiv clar si o problema foarte grava, nici prin cap nu ne trece sa fim mai buni, sa ne rugam pentru sanatate sau macar sa multumim lui D-zeu pt ceea ce avem. Macar o data pe luna. Obsedati de cariere, bani, viata superficiala cu intrigile ei zilnice, trecem pe langa biserica adesea chiar si blestemand pe careva. De D-zeu...ni se cam rupe! Sa ne aducem aminte ca ne-am declarat crestini-ortodocsi, ar trebui sa avem o motivatie foarte puternica... Si, la Bucuresti, mai rar! Avem alte treburi! Toate bune! Noapte buna, somn usor!

Se misca ceva! Doamne-fereste! Mai stai putin cu urechile ciulite, incep gandurile rele-bune…Te linistesti . Abia ce ti-ai revenit: Se aude un huruit! “Tatal nostru care esti in ceruri…” Nu apuci sa zici toata rugaciunea. Iti dai seama ca era un motor de scuter. Dupa evidenta sunetului, te apuci din nou de zis “Tatal nostru”. De data asta apuci sa-l rostesti de trei ori.
Alt bubuit ciudat! Doamne iarta-ma! A trecut…un camion. Dar tot te apuci iar de zis rugaciuni.
E foarte cald, nu poti dormi. Iesi la geam. Nimic in zare, negru... iti faci planul de evacuare, sperand ca o sa fie timp destul…
Incepe sa bata vantul, bubuie sub tine. Ce poate fi? Doamne! Cad pietre!? E doar grindina. Tunete, dar nu rasuna in cer, ci sub pamant… parca e sfarsitul lumii.
Trece. A fost doar o furtuna. Noapte buna, somn usor! Doamne-ajuta! “Tatal nostru” de noua ori sau de sase, nu mai stii, adormi. Mai bine asa decat sa numeri oi…

A rasarit soarele. Te-ai trezit. Iesi la geam. Afara e superb, e dimineata, dar deja foarte cald. Simti miros sarat de mare Mediterana. Esti linistit, pentru ca in fata ta Vezuviul e la locul lui, la fel de inspaimantator, dar…linistit… N-a mai erupt din 1944.. Esti un nimic, la cheremul celor peste 1200 de metri de pamant din fata ochilor tai, care domina si inspaimanta golful, orasul, comunele, vietile tuturor. Cel putin asta este efectul asupra unora ca mine, trecatori prin cotidianul locurilor. Dar fie ca esti turist, fie ca aici te-ai nascut si esti deja resemnat si gata sa-ti imbratisezi destinul, amenintarea e mare si frica te cuprinde oricum, mai ales seara cand uiti de alte griji. Doamne-ajuta!

In Napoli cu totii, tineri, batrani, rai sau buni, rostesc seara la culcare rugaciuni. La fiecare colt de strada gasesti cate o capela si o statuie a Fecioarei Maria (Madonna), iar oamenii chiar cred in minuni si Dumnezeu… In conditiile astea si cu asemenea motivatie deasupra capului, imposibil sa nu fii credincios! Cu adevarat credincios!

Si tot pt. "intelegatori"

Ally McBeal - "Never can Say Good Bye, Boy" - cu multumiri pt. ROAITARS...http://roaitars.blogspot.com/

Pt. cine intelege

Ally McBeal and Dancing Baby

Si... inca unul...

"Every Breath You Take" - Sting si Downey jr. in Ally McBeal

PT. CUNOSCATORI: Va mai aduceti aminte???:-))

Ally mcbeal - Barry White's dance

Sa ne inveselim: "Cand o sa fiu mare, o sa ma fac...":-)

"Da grande io farò - Liscio"; backstage din filmul "Liscio"(2006), regia: Claudio Antonini; luat de aici

Fratilor, mai sunt multe? I'm really confused!

Global warming myth 4

The Video Al Gore Fears most??? I'M CON FUSED

Global Warming Myth Exposed;

Nici capra, nici varza....

Ma uitai pe la reciproc admiratorii si admiratii bloggeri de prin preajma-mi... Unii oameni o iau chiar in serios! UNII sunt extrem de exacti, precis manati si foarte documentati N-am nici puterea, nici timpul sa recuperez, citind arhivele tuturor... Dar doar si primele cateva pagini "vizitate", "tizivate", "zitivate" m-au facut sa inteleg ca unii dintre noi ar fi mai bine sa ramanem la primele si cele mai longevive manifestari artistice... Asa ca blog-ul meu, trist si plictisitor, va furniza adesea "melomanilor" muzici, de asemenea poezii si dansuri moderne, pe teme nedocumentate si fara date exacte:-)

P.S. In plus, nu tuturor ne permite net-ul sa spunem tot ce stim sau auzim... Dar incercam.

Cum calatoreste gandul… Sigur nu cu avionul!

Inchid calculatorul. Ma linistesc. Sunt bucuroasa! O sa am primul concediu adevarat in trei ani. Sa adorm… Tari straine, soare, seninatatea turistului oaspete in nebunia cotidiana a altor parti, nu ale lui. Detasare…Drum…Cu avionul!!!
M-am trezit!

Cu avionul? Iar? Prima, a doua oara, de bucurie ca pleci, uiti, esti in transa. Te tot duci. A treia oara incepi sa te uiti in jur prin aeroport... Ala pare ciudat, alalalt e cam...arab... Nuuuu, era un italian cu radacini de prin sud sau era mai iberic asa? Nu conteaza cum arata! Paranoia! Nu-i de ajuns ca, suspendat in aer, oricum simti o nesiguranta constanta, mai ai acum si grija celorlalti pasageri. Asa-ti trebuie daca gandesti prea mult, daca te uiti la stiri si citesti ziare.

Si daca n-am mai da nicio stire despre tot felul de atentate ? Ma intreb cu cat s-ar diminua la un moment dat? Ca, pana una-alta ce au castigat "genialii" care le pun la cale, in afara de atentia noastra a tuturor si insamantarea noastra a tuturor cu teroare si paranoia ? Din punctul meu de vedere au cam castigat ceea ce doreau sa castige: niste neliniste ! Ah, si niste... combustibili fosili ? Gimme more global warming !!!!!

Go to sleep, Dalia, eventual with the flow :-) sau chiar with the wind, doar nu cu avionul

Gimme More Global Warming

Live Earth and/or Mars:-))

Pentru cine e mai profitabila afacerea? Si cine va rade la urma?

De ex: ati vazut asta si asta?

LIVE EARTH

Stiti vorba aia “cine ride la urma, rade mai bine”, nu? Ei bine, la final mi-e teama ca o sa radem noi de noi insine si n-o sa fie rasul nostru! Poate plansul!

Extraordinar, minunat, superb! Pe mine ma incanta mult mai mult decat pot exprima in cuvinte, iar pritenii stiu asta! Sa salvam pamantul! Sa facem cunoscute tuturor pericolele care ne pandesc! Sa le atragem atentia o data in plus si cu mare tam-tam celor care stiu, cunosc, dar nu fac nimic! Inclusiv noua insine!
Campania Live Earth, lansată de fostul vice-preşedinte american Al Gore, este ceea ce trebuia intr-adevar facut. Cinste lui Al Gore, indiferent de motivele care l-au determinat sa ia o atitudine, incepand cu implicarea in realizarea documentarului AN INCONVENIENT TRUTH.
Daca ar fi sa credem premonitiile si faptele dovedite stiintific, in ultimul deceniu topirea ghetarilor din zona Groenlandei s-a dublat, nu vreau sa amintesc de celelate efecte deja simtite ale poluarii si schimbarii climatice. Ce inseamna asta, mi se pare deja inutil sa incep sa enumar eu aici si acum. Dar ce se vehiculeaza in scenariile diferite ale oamenilor de stiinta sunt finalitati catastrofice, in care ori vom ingheta, ori ne vom topi incet si sigur, iar pana la unul dintre deznodamintele astea terifiante oricum bine nu ne va fi!!! In opinia multora, avem cel mult alti zece ani sa luam nu doar atitudine, ci si masuri!

Extraordinar, minunat, superb, spun din nou! Dar, dupa maratonul asta nebun prin toata lumea, dupa toate discutiile pe tema asta si promisiunile sau ignorarile pe subiect, mi-e teama ca pentru urmatorii cinci ani IAR VOM UITA! Cu totii!

Cum sa renuntam la maldarele de hartie folosite zilnic sa ne stergem... mainile, sa ne printam mailurile sau sa ne scobim nasul si sa ne indepartam machiajul? Cum sa folosim mai putine ambalaje si pungi de plastic, chiar daca adesea ne sunt inutile? De ce sa ne obosim sa inchidem macar noaptea calculatoarele, sa cumparam becuri sau combustibili cat de cat ecologici? Cum sa renuntam la a ne deplasa din Primaverii pana in Pipera fara jeepanul nostru de fitze? Sau de ce sa parem desueti, plantand copaci si avand grija de parcuri, cand putem defrisa, taia, rade tot si construi palate si cladiri imense de birouri?
Daca noi, astia mai mici nu vrem, nu ne apucam sa facem nimic, sigur n-o vor face cei cu vile de milioane, ascunse de codri falnici, cu robinetele aurite din multiplele bai si bucatarii ale conacelor epatante... Daca ministrii unor mari puteri recunosc, mai putin inspirat, ca unul dintre motivele ramanerii in zone ca Irakul este tocmai asigurarea necesarului de petrol... Pai, nu ca nu stiam, dar sa-i dam inainte, petrol sa fie! Si cel mai trist este ca de fapt scopul nostru al tuturor a devenit acumularea de bani si influenta, tocmai pentru a ne putea fali si noi intr-o zi cu aceleasi casoaie si jeepane impunatoare si acelasi apelativ de mare putere!
Bun si asa! Extraordinar, minunat, superb, spun din nou!

La final insa, ma intreb si va intreb si pe voi: oare ce vom face cu banii din conturi, marile afaceri si toata puterea dobandite, cand viloaiele n-or sa mai aiba nici copaci in jur, nici pasarele cantatoare la margine de ape curgatoare si cand vom iesi la soare cu masti de gaze si costume protectoare?????????

Sa vizitam, sa zivitam, sa tizivam, sa tivizam!!!!!

Innebuniti, nebuni, fara alte treburi, obsedati, pasionati, hamesiti sa aflam, sa citim, sa comentam, sa scriem, cu totii... sa vizitam!
Sa stam chirciti, indoiti, inlemniti, incremeniti, cu muschii contractati, cu obrajii supti si ochii injectati, dar...sa vizitam!
Sa ne link-uim, sa ne tutuim, sa ne balmesim, sa ne admiram, sa ne ignoram, daaaar sa ne vizitam!
Ce frumos e bloggeritu'!!!!

Ciao, Andrea!

....va al lavoro:-) Risponderli? No. Li ho gia detto "una buona giornata". Non capira tanto di quello che scrivo io qui, ma li piacerebe. Non posso scrivere o tradure tutto qui in italiano.
Pensavo... sarebbe bello dirli CIAO...
Ciao, Andrea!

www.andreacostantino.it

Traducerea in romana, in curand....

"It's All About Love" (2003)
Regista: Thomas Vinterberg
Con: Clare Danes e Joaquin Phoenix

Penso tante volte che l'umanita si e cambiata molto, al meno al riguardo di relazioni di affetto tra gli uomini. Questo per simplificare tutte altre discuzioni al riguardo di priorita, di propositi, di sogni, di ragioni per vivere e come vivere...
Quasi tutti vogliono oggi fare dei soldi, profitto – come sempre - ma senza guardare dentro di se, senza il tempo di riposito, senza la voglia di conservare bellezza, natura, valore o sacralita... Niente di queste non importa piu quando l'uomo moderno volle solo guadagnare... Anche la famiglia e una cosa adiacente che possa accadere nella vita o no... L'affezione, le gioie, le sofferenze sono sorprese nelle notizie e sono capite come semplici fatti di un giornale alla tv. E come se andassimo su una strada dove sono anche degli uomini morti, via la nostra propria morte, ma senza sapere, senza osservare niente intorno o dentro di noi.
L'amore e l'ultima e la piu perseguitata delle affezioni umani di oggi – se pensiamo che l'amore puo essere definito come una semplice affezione di un uomo per un altro. L'amore e l'ultimo a qualle pensiamo. Tante volte l'amore e meno importante per un individuo che e il sesso o il successo. L'uomo di oggi spiega le sue emozioni in e-mail o sms, raconta e conosce la vita sua o di amici, parlando con loro al telefono. L'interazione dei sguardi e di piu in piu rara, il contemplo del cielo, del crepuscolo o tramonto del sole sono insolite o riguardate come fuori moda... Sognare, vollare, aspirare, transcedere..., parole di piu in piu vuote di senso...

Volevo andare alla tv e ho visto questo film che era cominciato, ho guardato perche mi sembrava strano. E in fatti era molto strano, non si capivano molte cose che erano parti nel film, oltre un po' del conflitto e la storia d'amore dei protagonisti. In un certo momento ti rendi conto che l'umanita, la terra sono in caos e sul punto di collasso cosmico.
Interesante che il film mostra un mondo al punto di desastro dentro e fuori di se, un mondo che va a morire, ma con delle immagini grandiosi e molto belle. E sopra tutto, trascorrando i conflitti, trovando la voglia di stare insieme, due uomini scelgono di amarsi. Neache il fatto che possono o vadono a morire non e una raggione per non luttare...
E, forse, veramente il posto piu siguro del mondo per noi e per il amore e la e nella nostra anima, e nei nostri ricordi...
Quelli due sposi morirano nella neve, nello gelo del inverno globale. Ma la morte non mi e sembrata una grande penitenza, perche il loro amore era anche cosi tanto bello. Sono stata molto felice per tutta la notte. Le mie idee sul mondo di oggi si sono ricontrate con quelle del regista. E ci sono altre cose interesanti nel film... Ma, forse, la storia di amore e rimasta la piu forte di tutt’altro messagio del film. Questo vuol dire che e vero, al meno per me: l'amore e tutto!

Forse li ho datto una grande importanza o ho fatto un'analise complicata e faticosa. Ma da molto tempo non ho sentito cosi forte il effetto di un film, non mi ero sentita cosi stupidamente e "umanamente" felice.

Superb comentariul...Lianei Patras.

Doar cititi-l, se numeste "Galceava inteleptilor". No further comment.

http://www.realitatea.net/liana_patras.html

Serios acum: TRENURILE!!!!

Nu exista data in care sa merg cu trenul si sa nu ma enervez din diferite motive. Lunea trecuta am ajuns in halul in care, pentru prima data, am jurat ca nu mai merg cu trenul.
Las la o parte pentru moment faptul ca pierzi foarte mult timp, oriunde ai vrea sa ajungi, pe oricare ruta, indiferent de anotimp. Am zis ca neajunsul asta poate fi compensat prin siguranta mai mare decat a maxi-taxiurilor sau autocarelor. Dar, oameni buni, sa mergi la mare si la soare, sa faci 7 ore, afara sa fie 35 de grade la umbra, iar IN TREN tie sa-ti inghete picioarele, sa-ti iasa aburi pe gura si sa faci turturi la nas, E STRIGATOR LA CER. Si, pana la cer, e strigator la controlor, care te trateaza cu fundu' si-ti spune ca nu poate face nimic: OBLIGATORIU aeru' conditionat ramane reglat asa.
Mi-am scos prosoape, geaca, adidasi, mi-am ferit membrele si partile abdominale de rafalele amenintatoare si m-am rugat sa faca inca o oprire, sa pot sa ies si eu la soare.... ca la mare nu stiam daca voi mai ajunge.

P.S. 1 La rugamintile si tipetele oamenilor cu copii sau ani multi in spinare, s-au hotarat sa ne faca favoarea sa nu mai inghetam. Dar nu pentru mult timp. Noroc ca oricum oprea la 10 minute pentru alte 15...
P.S. 2 Doamnelor si domnisoarelor, nu va duceti singure. E pericol de adolescenti NEf... si domni in varsta NE...vorbiti! Te poti trezi cu palme in cap din senin sau cu cafele si conversatii nedorite.
P.S. 3 Din ciclul TRENURILE, urmeaza si altele. Ati vrea sa aflati cum a batut vantul intr-un compartiment pe tot drumul de la Cluj la Bucuresti? Cred ca stiti deja...

Doar intre noi, fetele...

Asadar.... D-ra Monika, adica si de fapt de unde crezi tu ca am decis eu sa-mi numesc blogul "Dahl"? Pe asta n-ai mai povestit-o...
D-ra Dobre, adica si de fapt de ce sa fiu eu a treia latura a triunghiului?????
Si de unde si pana unde v-ati vorbit sa puneti amandoua poze cu noi, de la zilele voastre de nastere? Si nu puteati gasi unele mai frumoase (poze, nu doamne-)?
Oana, nu uita sa rezolvi cu promo-ul! AZI! Pliiiizzzzz!?:-)

Si, printre altele, multumesc pentru spatiul publicitar acordat pe blogurile voastre. Multumesc si pt. complimente, Oana. Atat de multe, dupa mai bine de 5 ani, m-au coplesit!
Din blogul Oanei Dobre puteti gasi calea si catre blogul Monicai Cismaru. Ca habar n-am sa va fac inca link-uri... Masinaria asta...:-))
http://oana-dobre.blogspot.com/

"Vrei sanatate? Tine-aceasta norma...", de Leonardo Da Vinci

Vrei sanatate? Tine-aceasta norma:
Sa nu mananci de nu ti-e foame. Cata
Sa nu cinezi. Sa-ti fie mestecata
Mancarea si sa aiba simpla forma.

Cand leacuri iei - greseala e enorma!
Evita atmosfera grea, stricata,
Si somnul ziua, furia turbata
Si orisicand pozitia diforma.

Nu sta flamand. Stomacul nu se-ndoapa.
Nu-ti amana, nici nu grabi iesirea.
Bea cu masura vin, si fara apa.

Nu sta cu burta sus, adus din spate.
Cand faci miscari sa nu te-ntreci cu firea.
Intinde-ti noaptea-nvelitori bogate.
Odihna si in minte veselie.
Fugi de desfriu. Dieta lege fie.

Din: Literatura Umanismului si Renasterii, de Cornelia Comorovski, ed. Albatros, 1972. "Sonetul italian in Evul mediu si Renastere", op. cit. In romaneste de C.D. Zeletin.

Va fi un blog trist si plictisitor. Evitati-l... Ati lucrat vreodata noaptea???????

Cativa dintre cei 6 care ati vizualizat fugar tentativa asta de blog veti sti probabil despre ce vorbesc..., scriu.., pardon...

Daca vii pe noapte cu un fond instabil emotional, fugi inapoi ziua! Se va agrava!
Daca n-ai copii sau rate de platit, dispari cat mai repede! Nu vei mai intelege sensul existentei!
Daca n-ai deja un iubit sau nu iubesti macar neimplinit, fa stanga sau dreapa imprejur! Si daca-l gasesti, nu poti sa nu-l exasperezi!
Daca ai foarte multi prieteni si amici, daca ai cunostinte si relatii, duuuuu-te dupa lumina soarelui! Nu-i vei mai vedea, nu noaptea, dar...nici ziua!
Daca ai ambitii si idealuri, daca te vezi cumva - intr-un viitor - cat de cat implinit, nu te amagi noaptea! Te vei fi deja, prematur, irosit!
Si..., daca esti tanar, inca neridat si ponosit, nu sta prea mult noaptea! Imposibil sa nu vrei mai mult de la tine!

Pentru edificarea unora: nu trageti concluzii inca privitor la profilul psihologic al autoarei. Peste doua minute e posibil sa fiu mult mai optimista si sa-mi schimb parerile... Asta iti poate face... NOAPTEA:-)

Urmeaza si altele

Trebuie doar sa inteleg cum functioneaza exact toata masinaria asta...

Oaaaanaa, Monikaaaaa!!! Ajutor!

Habar n-am cum sa fac link-uri la blog-urile voastre. N-am chef sa citesc "in english" instructiunile de folosire! Nu acum! :-))

Preferata

Despre fitzosenia DAHL

Pentru toti carcotasii sau pe buna dreptate intrigatii...... Dahl este Dahlia, adica eu:-) Dahlia trebuia sa fie "scriptio manet" al apelativului dat de maica-mea la nasterea-mi. Si n-a mai fost sa "manet” acel minunat si fitzos “scriptio" ca taica-miu, din salon pana la pana celui care a completat certificatul de nastere, A UITAT.... Asa ca Dahlia a ramas fara “h”:-) Acum, despre cat de necesar sau util mi-ar fi fost, nu vreau sa discut:-) Chestia e simpla: ideea imi place, iar usoara vanitate a maica-mii si a sub(si supra)semnatei imi gadila usor orgoliul.......

Cu totii le avem pe toate, nu?

Cum ar fi acest ciudat exhibitionism al bloggerilor........Dorinta, placerea de a ne expune si etala preferintele, gandurile ascunse, parerile de orice fel despre orice, cele mai intime povesti de viata sau/si altele... Nu ma impotrivesc nici eu pornirilor astora, chiar daca sunt sigura ca toata evolutia asta virtuala si tehnologica ne va duce nu doar la alienare si alienatie, dar si la un nedorit final. Dar, pana una-alta, macar asa mai comunicam si noi in ziua de azi... Chiar daca, de fapt, cam vorbim...singuri:-) Ca-n rest... Nu mai avem timp... Avem de facut bani!:-)

Cu totii suferim de diverse, nu? Sau de toate?